Weekend in Sofia, Bulgaria

În caz că sauna nu e pornită, poți merge la recepție ca să-i rogi să îi dea drumul. Dacă nu sunt oamenii în spa, e oprită.

Spa-ul e deschis de la 9 dimineața până la miezul nopții. Eu am mers seara, după 9-10 și nu a fost aglomerat. Hotelul oferă halate și papuci de casă special pentru a fi folosite la spa.

Au aici baldachinele drăguțe care m-au făcut să mă simt ca o Cleopatra, o statuie cu Budha care m-a dus cu gândul la yoga și muzică liniștitoare pe fundal. De asemenea, camera pentru fumători este în exterior, iar fumul nu ajunge la nefumători. Se pot comanda narghilea sau băuturi de la recepție.

• restaurantul de la etajul 1 unde se pot servi mesele principale sau cocktailuri. E deschis de la 8 dimineașa până la miezul nopții și nu se aude muzica de la el (cel puțin nu din camera mea).
• curățenia – s-a făcut zilnic, au schimbat prosoapele, au suplimentat cu articolele de igienă (gel de duș, șampon, hârtie igienică) și au golit coșul de gunoi.

• locația hotelului, aproape de obiectivele turistice (muzeul iluziilor era în clădirea de alături, peste stradă am avut muzeul regional și singura moschee din oraș), supermarketuri (Lidl, Carrefour la 2-3 minute), restaurant turcesc peste stradă și cafenele la 5-6 minute distanță.
• parcarea privată la hotel.
• Wifi-ul bun.

Ce nu mi-a plăcut:

• amplasarea camerei cu fața către o stradă intens circulată și zgomotoasă. Am dormit foarte prost pentru că de la 5 dimineața până la 12 noaptea mergeau tramvaiele și se auzea de parcă aveam patul lângă șine. Strategia mea a fost să merg mult prin oraș, apoi să stau la spa până mai târziu ca să fiu epuizată și să adorm cumva. Dimineața e somnul mai dulce, iar zgomotul de afară nu reușea să mă trezească înainte de 6:30. Însă dacă vrei să mai lenevești în pat până pe la 8-9 sau să dormi la prânz, n-ai nici o șansă.
• pereții subțiri prin care se auzea tot de la vecini.
• parcarea la hotel se plătea cu 25 de leve pe zi, deși doar oaspeții hotelului aveau acces la ea. Pentru 2 zile am plătit 50 de leve (130 de lei). Este parcare disponibilă și pe stradă, dar instrucțiunile erau în bulgară așa că am preferat să o las la hotel unde știam că e în siguranță.
• televizorul care nu funcționa, iar după ce l-au ”reparat”, am descoperit că mergeau doar 3 canale, toate în bulgară, iar semnalul era în continuare prost.

Concluzia este să vă luați dopuri de urechi sau să cereți o cameră care nu dă spre linia de tramvai, să vă faceți playlistul de acasă pe Youtube și să nu stați prea mult în cameră că doar de asta plecați în vacanță, să vizitați. Pentru o ședere scurtă, e o alegere bună. Spa-ul a fost grozav și m-a făcut să trec peste restul inconveniențelor.

Obiective turistice din Sofia

• Mocheia Banya Bashi

Construită în secolul XVI, este singura mochee funcțională din Sofia. Până în secolul XX erau 70 de astfel de lăcașe de cult pentru musulmani datorită influenței pe care imperiul otoman l-a avut aici timp de 4 secole (XV-XIX).

Moscheia este deschisă de luni până duminică de la 5 dimineața la 8 seara. Am auzit chiar chemarea la rugăciune, dar doar o dată, pe timpul zilei. Mi-a adus aminte de Turcia.

Interiorul este simplu și frumoase, datorită ferestrelor colorate și a combinației de culori.

Exteriorul mi-a plăcut la fel de mult, mai ales turlele.

Eu am vizitat-o sâmbăta. Locul de rugăciune al femeilor este la etaj, aspect pe care nu l-am observat în mocheile din Istambul (femeile se rugau tot la parter). La intrare se găsesc eșarfe pentru ca femeile să-și acopere capul. Accesul înăuntru se face desculț (pentru ambele sexe). La ieșire aveau baclavale din care se putea servi oricine. Nu știu de ce, a fost prima dată când am văzut dulciuri servite la moschee. Am două bănuieli: fie era o sărbătoare importantă în acea zi, fie pentru că era sâmbăta care e ca duminica la noi.

• Izvoarele termale de lângă moscheie

Numele moscheei, ”Banya”, înseamnă baie sau izvor și are legătură cu izvoarele care se află în apropiere. Le-am descoperit din întâmplare. Eram în drum spre o cafenea când am văzut localnici care-și umpleau bidoanele. Mi-am umplut și eu sticla, iar, spre surprinderea mea, apa era CALDĂ și plată. Se pare că are proprietăți curative pentru inimă și alte organe.

• Muzeul Regional de Istorie

Se află chiar în spatele moscheei. Este deschis de marți până duminică de la 10 la 18. Biletul pentru adulți costă 6 leve (15.3 lei). Pozele cu telefonul sunt permise. Este destul de mic, având doar parterul și etajul, dar e simpatic. De la etaj am admirat parcul Tsentralna Banya și moscheia. O oră a fost suficientă pentru a-l vizita.

Am avut parte de o surpriză plăcută la muzeu pentru că am dat peste un grup de bulgari care încinseseră o horă în fața lui în weekend. Am vrut să mă prind și eu în horă, dar mai era puțin și se închidea muzeul, iar pașii mi-au dat bătăi de cap. O să las horele pentru o altă vizită.

Ce mi-a plăcut la muzeu:

• informațiile despre țarii bulgari.

• caleașca cu care țarii au mers la încoronare, adusă de la Versailles

• suportul pentru țigări. Nu știam că a existat așa ceva, înainte de scrumierele de azi.

• serviciul de servit dulceață în formă de cocoș

• scaunul pentru ”flirt”. Cei interesați se așezau astfel ca să vorbească în timpul unui eveniment.

• costumele din secolele XIX-XX

• soba turcească pe cărbuni

• interioarele caselor bulgare din secolele XIX-XX

• Cafeneaua ”From Barista coffee and more”

După sau înainte de plimbare, merge o cafeluță. Mi-a plăcut această cafenea pentru că aveau o cafea foarte bună și opțiuni vegane, eu ținând post. Am comandat un latte cu lapte de ovăz, fără zahăr, care a fost 6.1 leve (15.96 lei).

În plus au o locație drăguță, liniștită. Am văzut oameni care își aduseseră laptopul ca să lucreze.

În timpul săptămânii deschid la 7:30, dar sâmbăta și duminica încep la 8 dimineța. Cafeneau se închide la ora 20. I-am găsit și pe Instagram.

• Restaurantul turcesc Ikram Halal.

Dacă vrei să mănânci în zonă, recomand acest loc. Era chiar peste stradă de hotel, la 2-3 minute de moscheeie. Am mâncat o ciorbă foarte bună, doar ce o făcuseră. E deschis de la 9:30 la 22:30.

Singura problemă e că nu toți ospătarii vorbesc engleză, ci doar turcă și bulgară. Seara am nimerit un băiat care vorbea engleză, dar în dimineața plecării am folosit Google translate și ce mai știam eu din serialele turcești.

De asemenea, acceptă doar cash, însă mâncarea e delicioasă.

• Clădirea guvernului bulgar

Am trecut pe lângă ea în drum spre hotel și mi-a plăcut datorită dimensiunii impunătoare.

Se vede frumos și seara.

• statuia Sfintei Sofia, ocrotitoarea orașului

Este în apropiere de moscheie, la stația de metrou Serdika.

• Catedrala Patriarhală Sfântul Alexander Nevsky

Bulgarii sunt creștin ortodocși. Am fost la catedrală în duminica Floriilor. Localnicii au adus sălcuțe și liliac, erau mulți preoți înăuntru care oficiau slujba (posibil mitropolitul) și reporteri de la televiziune care intervievau și filmau.

Catedrala a fost ridicată în memoria celor care au ajutat la eliberarea Bulgariei de sub Imperiul Otoman în războiul din 1877-1878. Interiorul era frumos decorat cu flori în culori care reproduceau steagul bulgar: verde, roșu și alb.

A fost o senzație interesantă să ascult o slujbă a cărei desfășurare o știam, dar cuvintele erau în bulgară. E ceva deosebit.

• Galeria Națională Kvadrat 500

Cea mai nouă și mai mare secție a muzeului de artă se află chiar în spatele catedralei. Este deschisă de marți până duminică de la 10 la 18, iar un bilet pentru adulți costă 10 leve (25.4 lei). Muzeul are trei etaje, însă o oră a fost suficientă pentru a-l vizita.

Cel mai mult mi-au plăcut tablourile pictoriței bulgare contemporane Kalina Taseva (1927-2022) în care sunt prezente natura moartă și peisajele. Expoziția este deschisă până pe 23 iunie.

Am descoperit-o și pe pictorița Elisaveta Konsulova-Vazova (1881-1965). A fost prima femeie din Bulgaria care a ținut o expoziție și care a pictat un nud.

E un loc al frumosului. Mi-a plăcut să văd mai ales artiști locali expuși aici, mai ales că nu știam mai nimic despre arta bulgară.

Au și un magazin cu suveniruri foarte simpatic. Mi-au plăcut mai ales gențile tip sac cu imprimeuri inspirate din tablourile expuse la muzeu. Costau 25 de leve (63.6 lei).

• Palatul Național al Culturii

Clădirea se vizitează gratuit. Au o cafenea la intrare, fântâni și un parc mare în față cu un izvor cu apă potabilă. La capătul parcului am ajuns pe principala stradă de shopping, următorul meu obiectiv.

Aici am avut parte de priveliști frumoase. Prima a fost cea a muntelui Vitosha care era înzăpezit.

Apoi am admirat parcul și a orașul de pe balconul ultimului etaj al clădirii.

Daca vreți să faceți poze, coborâți mai jos deși, dacă stați în dreptul ferestrei, s-ar putea să iasă poza întunecată. Depinde și de telefon/cameră.

• Blvd Vitosha

Este o stradă pietonală plină de magazine, cafenele și restaurante.

Am căutat și găsit aici magazine vegane sau vegetariene pentru că am ținut post înainte de Paște. Din fericire, am avut de unde alege.

Primul loc pe care l-am încercat a fost Dream House, un restaurant vegetarian, cam greu de găsit, dar simpatic.

Am văzut numele lui, dar nu găseam intrarea pentru că e pe un gang. Ușa din față era închisă, dar cea din stânga era deschisă și, urcând pe scări, l-am ochit.

Era gol când am ajuns ceea ce mi-a plăcut pentru că era liniște. Interiorul era drăguț, cu tablouri, plante, scaune și mese colorate.

Au un meniu variat (salate, supe, curry, paste, orez, tofu cu legume și deserturi), dar fiind la final nu mai aveau unele preparate. Li se stricase POS-ul, dar de obicei se poate plăti atât cash, cât și cu cardul.

Am comandat humus cu legume proaspete (5.9 leve= 15 lei) și o salată multicoloră (6.5 leve= 16.5 lei). Salata mi-a plăcut cel mai mult.

Un alt loc în care am găsit mâncare delicioasă a fost So Fresh Vitoshka. Am mâncat aici de 2 ori. Au salate (22-30 de lei), sandvișuri (19-28 de lei), supe, limonade (12 lei), smoothies (18-20 de lei), freshuri (17-22 de lei), cafea (8-9 lei) și deserturi (2-14 lei).

Am mers în duminca Floriilor când era dezlegare la pește așa că am ales o salata și sandvișul cu ton. Au și variante cu pui sau vegane (cu orez, legume, quinoa). Ca desert au torturi, batoane snickers și biluțe proteice, cu cocos, fără zahăr. Eu l-am încercat pe cel cu cocos.

Prânzul (2 salate cu ton și un baton proteic cu cocos) și cina (1 salată cu extra ton și jalapenos și un sandviș cu extra ton) ne-au costat cam 23-24 de leve (58-61 de lei). Salatele au fost delicioase, însă de la sandvișul cu ton aș scoate maioneza vegetală pentru că îl face cam grețos (e posibil să fie și de la tonul extra care avea deja ulei în el). Batonul de cocos fără zahăr a fost exact ca cel de la Bounty. Yum!

Am descoperit un loc pentru iubitorii de desert vegan și fără zahăr – Prado Gelato, Coffee & Sweet House. Au și variante cu lapte și zahăr. Am luat 4 cupe pentru care am plătit 10 leve (25.4 lei)

Mi-au plăcut toate, dar cea mov (cred că de struguri) a fost ceva de vis. Nici cea cu cioco neagră nu s-a lăsat mai prejos (mai ales că avea bucăți de ciocolată înăuntru), iar cea cu mango și ananas a fost o combinație delicioasă pe care nu am mai încercat-o până atunci. Cea cu căpșuni a fost clasică, dulce și bună. Mai aveau și cu lămâie, tot vegană și fără zahăr.

Pe strada Vitosha, mai puteți lua suveniruri. E plin de magazine care vând produse din trandafir. Se pare că trandafirul e ceva specific Bulgariei.

Eu am luat această cremă care mirosea bine și era doar 6 leve (15 lei)

Mi-au plăcut și paharele acestea cu steagul Bulgariei, dar nu le-am luat până la urmă căci am prea multe pahare acasă. Totuși, mi-a rămas puțin gândul la ele.

Am mai cumpărat și magneți, dar nu de pe Vitosha, ci de la un magazin de lângă templul medieval ortodox al Sf. Petka (e lângă moscheie).

Nu am mai văzut modelele acelea în niciunul dintre magazinele de pe Vitosha, așa că sunt mândră de alegerea mea. Magneții costă între 2-5 leve (5-12 lei).

Dacă tot sunteți pe Vitosha, mai puteți face poze în cabina înflorată a V Street Bar.

Sau în centrul inimii decorate cu trandafiri.

Ultimul loc de pe Vitosha, aproape de capătul ei, este Hans & Gretel. Este efectiv ceva de poveste, un tărâm al dulciurilor, cu un decor spectaculos.

Vrea cineva vată de zahăr?

Poți mânca înghețata afară, sub o ciupercuță.

Sau lângă protagoniștii poveștii, Hans și Gretel.

Am mai găsit ceva interesant, prăjituri în formă de caise pe care le pregăteam și noi în copilărie. Nu-mi amintesc însă locul, dar știu că erau pe Vitosha.

Înainte de a pleca din Sofia, am trecut pe la Billa ca să cumpăr produse tradiționale: iaurt (în bulgară: kiselo mlyako) și salam uscat (brandul Lukanka, făcut dintr-un amestec de porc cu vită, condimentat cu sare, cumin, piper).

Sunt 3 branduri mai cunoscute de salam: Karlovska, Panagyurska și Smyadovska, dar dacă nu ști bulgară sau alfabetul chirilic. numele produselor e cam greu de descifrat, iar doamnele de la magazin nu știu toate engleză.

Am avut un moment comic cu iaurtul. Eu întrebam dacă e iaurt, o doamnă îmi spunea că e mlyako (iaurt în bulgară) și eu nu înțelegeam. Ce o fi mlyako? Smântână? Brânză? Sigur e iaurt? Eu credeam că brandul de iaurt se numește kiselo mlyako, angajata era agasată că o tot întrebam dacă iaurtul e iaurt.

Oricum, atât salamul, cât și iaurtul sunt bune. Le-am încercat când am ajuns acasă și mi-au plăcut.

Cred că două zile în Sofia sunt suficiente ca să o descoperi puțin. Desigur, mai sunt și alte locuri de vizitat. De exemplu, eu aș mai fi vrut să ajung la muzeul național de istorie, la mănăstirile Boyana și Rila și pe muntele Vitosha, dar cu altă ocazie.

Orașul e frumos, obiectivele sunt aproape, oamenii sunt prietenoși, mâncareadelicioasă, cafeaua bună, restaurante de toate felurile (multe turcești/arabe) și magazine.

Așadar, dacă ți-a stârnit curiozitatea articolul meu, pregătește bagajele și la plimbare cu tine.

XOXO,

Cristina